Etichetarea produselor alimentare
Pagina 1 din 1
Etichetarea produselor alimentare
Etichetarea alimentelor
Produsele alimentare se împart în două categorii, în funcţie de termenul până la care
sunt bune de consum.
Legea prevede ca să fie etichetate cu “data durabilităţii minimale” acele produse
care mai pot fi consumate şi după perioada înscrisă pe ambalaj. Acestea sunt
alimentele care nu afectează sănătatea, doar că după data respectivă pot să îşi
mai piardă unele calităţi: gust, miros, culoare. Printr-o astfel de etichetare,
producătorul garantează siguranţa produsului şi după data respectivă, pe o
perioadă nedefinită. Astfel, dacă produsul este păstrat în condiţiile indicate
el poate fi consumat mult timp după perioada durabilităţii minimale. În această
categorie pot intra biscuiţii sau pesmetul, care nu îşi pied calităţile după
depăşirea perioadei respective.
De impact este etichetarea “data limită de consum” sau “expiră la data de”. Asta înseamnă că după data înscrisă pe ambalaj produsul nu trebuie consumat deoarece este
periculos pentru sănătate. În această categorie întră produsele care suferă
modificări microbiologice într-o perioadă scurtă de, producătorul fiind obligat
să le retragă de pe piaţă şi să le distrugă. Este cazul produselor lactaate,
brânzeturi, ouă şi alte produse perisabile.
Dintre cele două termene, sens mai larg îl are durata minimală, pe când data limită de
consum este mai de impact, este o avertizare pentru consumatori.
O categorie aparte sunt produsele pentru care nu există riscuri şi care nu sunt etichetate
cu data durabilităţii minimale, acestea fiind incluse într-o anexă la HG
106/2002
1. Fructele şi legumele proaspete, incluzând cartofii, care nu au făcut obiectul unei
curăţări, tăieri sau altor
tratamente similare.
2. Vinuri, vinuri spumoase, vinuri spumante, vinuri licoroase, vinuri aromatizate şi
produse similare obţinute din fructe, altele decât struguri
3. Băuturile conţinând 10% sau mai mult în volum alcool
4. Băuturi răcoritoare, sucuri de fructe, nectaruri din fructe şi băuturi
alcoolice în recipiente individuale mai mari de 5 l, destinate agenţilor economici care prepară şi furnizează hrană pentru populaţie
5. Pâinea, produsele de panificaţie, patiserie şi de cofetărie, care prin
natura lor sunt consumate în 24 de ore de la fabricare
6. Oţetul de fermentaţie
7. Sarea de bucătărie
8. Zahărul solid
9. Produsele zaharoase care sunt alcătuite aproape în totalitate din zahăr aromatizat şi/sau colorat
10. Guma de mestecat şi produsele similare de mestecat
11. Porţiile individuale de îngheţată
Produsele alimentare se împart în două categorii, în funcţie de termenul până la care
sunt bune de consum.
Legea prevede ca să fie etichetate cu “data durabilităţii minimale” acele produse
care mai pot fi consumate şi după perioada înscrisă pe ambalaj. Acestea sunt
alimentele care nu afectează sănătatea, doar că după data respectivă pot să îşi
mai piardă unele calităţi: gust, miros, culoare. Printr-o astfel de etichetare,
producătorul garantează siguranţa produsului şi după data respectivă, pe o
perioadă nedefinită. Astfel, dacă produsul este păstrat în condiţiile indicate
el poate fi consumat mult timp după perioada durabilităţii minimale. În această
categorie pot intra biscuiţii sau pesmetul, care nu îşi pied calităţile după
depăşirea perioadei respective.
De impact este etichetarea “data limită de consum” sau “expiră la data de”. Asta înseamnă că după data înscrisă pe ambalaj produsul nu trebuie consumat deoarece este
periculos pentru sănătate. În această categorie întră produsele care suferă
modificări microbiologice într-o perioadă scurtă de, producătorul fiind obligat
să le retragă de pe piaţă şi să le distrugă. Este cazul produselor lactaate,
brânzeturi, ouă şi alte produse perisabile.
Dintre cele două termene, sens mai larg îl are durata minimală, pe când data limită de
consum este mai de impact, este o avertizare pentru consumatori.
O categorie aparte sunt produsele pentru care nu există riscuri şi care nu sunt etichetate
cu data durabilităţii minimale, acestea fiind incluse într-o anexă la HG
106/2002
1. Fructele şi legumele proaspete, incluzând cartofii, care nu au făcut obiectul unei
curăţări, tăieri sau altor
tratamente similare.
2. Vinuri, vinuri spumoase, vinuri spumante, vinuri licoroase, vinuri aromatizate şi
produse similare obţinute din fructe, altele decât struguri
3. Băuturile conţinând 10% sau mai mult în volum alcool
4. Băuturi răcoritoare, sucuri de fructe, nectaruri din fructe şi băuturi
alcoolice în recipiente individuale mai mari de 5 l, destinate agenţilor economici care prepară şi furnizează hrană pentru populaţie
5. Pâinea, produsele de panificaţie, patiserie şi de cofetărie, care prin
natura lor sunt consumate în 24 de ore de la fabricare
6. Oţetul de fermentaţie
7. Sarea de bucătărie
8. Zahărul solid
9. Produsele zaharoase care sunt alcătuite aproape în totalitate din zahăr aromatizat şi/sau colorat
10. Guma de mestecat şi produsele similare de mestecat
11. Porţiile individuale de îngheţată
Simona- junior
- Numarul mesajelor : 42
Data de inscriere : 06/10/2008
Re: Etichetarea produselor alimentare
Comisia Europeana propune noi norme pentru etichetarea alimentelor
Comisia Europeana a adoptat, miercuri, un proiect de regulament potrivit caruia
pe etichetele produselor alimentare trebuie afisate, in mod clar si lizibil,
informatii esentiale referitoare la produsul respectiv, a
informat Comisia Europeana.
Proiectul de regulament stabileste principiile generale pentru etichetarea
produselor alimentare, ce trebuie respectate in cadrul industriei alimentare.
"Aceste principii includ cerinte privind lizibilitatea etichetei, care
trebuie sa afiseze caractere de cel putin trei milimetri, claritatea si
acuratetea acesteia, precum si cerinta potrivit careia prezentarea unor
informatii optionale nu va distrage atentia de la informatiile
obligatorii", se precizeaza in comunicatul Comisiei.
Astfel, propunerea adoptata miercuri solicita afisarea clara, pe partea
anterioara a ambalajului produsului alimentar a continutului sau energetic,
precum si a cantitatii de grasime si de sare. in plus, trebuie specificata
proportia acestor elemente in comparatie cu dozele de referinta, cum ar fi doza
zilnica recomandata.
De asemenea, proiectul de regulament propune obligativitatea ca toate
alimentele care contin substante alergene, precum alunele, laptele sau pestele,
sa mentioneze acest lucru pe eticheta. "Acesta reprezinta un pas inainte
fata de cerinta actuala privind etichetarea referitoare la alergeni care este
aplicata, la nivel comunitar, doar in cazul produselor alimentare
preambalate", informeaza Comisia.
Conform noilor norme, va trebui ca si in cazul alimentelor neambalate dar si a
celor servite in restaurante sau de catre unitatile de catering sa fie indicata
prezenta alergenilor.
Propunerea Comisiei are drept scop facilitarea accesului consumatorilor la cele
mai importante informatii afisate pe etichetele produselor alimentare, dar si
asigurarea unei oarecare uniformitati a modului de prezentare in toate statele
membre.
Comisia Europeana a adoptat, miercuri, un proiect de regulament potrivit caruia
pe etichetele produselor alimentare trebuie afisate, in mod clar si lizibil,
informatii esentiale referitoare la produsul respectiv, a
informat Comisia Europeana.
Proiectul de regulament stabileste principiile generale pentru etichetarea
produselor alimentare, ce trebuie respectate in cadrul industriei alimentare.
"Aceste principii includ cerinte privind lizibilitatea etichetei, care
trebuie sa afiseze caractere de cel putin trei milimetri, claritatea si
acuratetea acesteia, precum si cerinta potrivit careia prezentarea unor
informatii optionale nu va distrage atentia de la informatiile
obligatorii", se precizeaza in comunicatul Comisiei.
Astfel, propunerea adoptata miercuri solicita afisarea clara, pe partea
anterioara a ambalajului produsului alimentar a continutului sau energetic,
precum si a cantitatii de grasime si de sare. in plus, trebuie specificata
proportia acestor elemente in comparatie cu dozele de referinta, cum ar fi doza
zilnica recomandata.
De asemenea, proiectul de regulament propune obligativitatea ca toate
alimentele care contin substante alergene, precum alunele, laptele sau pestele,
sa mentioneze acest lucru pe eticheta. "Acesta reprezinta un pas inainte
fata de cerinta actuala privind etichetarea referitoare la alergeni care este
aplicata, la nivel comunitar, doar in cazul produselor alimentare
preambalate", informeaza Comisia.
Conform noilor norme, va trebui ca si in cazul alimentelor neambalate dar si a
celor servite in restaurante sau de catre unitatile de catering sa fie indicata
prezenta alergenilor.
Propunerea Comisiei are drept scop facilitarea accesului consumatorilor la cele
mai importante informatii afisate pe etichetele produselor alimentare, dar si
asigurarea unei oarecare uniformitati a modului de prezentare in toate statele
membre.
Simona- junior
- Numarul mesajelor : 42
Data de inscriere : 06/10/2008
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum