De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
+6
Victoria
Ligy
marioaraXXL
eaASy
eci
Al|n
10 participanți
Pagina 1 din 1
De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
Cei care fac primii pasi in Linux world ar trebui sa treaca prin articolul asta http://www.linux.com/articles/47522, care raspunde si la comuna intrebare "Ce distributie de Linux sa aleg"
Al|n- Admin
- Numarul mesajelor : 808
Varsta : 52
Location : Nu unde as vrea...
Data de inscriere : 11/10/2007
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
O scurtă istorie
Povestea începe cu Richard Stallman programator şi cercetător la MIT. În 1971, când acesta a început să lucreze la MIT, majoritatea programelor existente puteau fi modificate, customizate şi distribuite liber între utilizatorii de computere. Asta înseamnă că dacă un utilizator nu era mulţumit de felul în care un program funcţiona, el era liber să îl modifice şi să copieze şi distribuie programele pe care le deţinea şi celorlalţi utilizatori.
Prin 1980 majoritatea software-ului era proprietar. Asta înseamnă că software-ul are proprietari, care interzic explicit colaborarea între utilizatori, care primesc dreptul de utilizare, dar nu şi cel de distribuţie sau modificare al programelor. Astfel Richard Stallman s-a văzut pus într-o situaţie în care ar fi trebuit să-şi încalce principiile morale, în cazul în care ar fi folosit programele respective. Singura soluţie pentru ieşirea din acest impas era crearea unor alternative libere la programele proprietare.
În 1983 Richard Stallman a pus bazele Proiectului GNU. Scopul acestui proiect era să creeze un sistem de operare liber, pentru că sistemul de operare este cea mai de bază componentă software dintr-un computer, cel care permite programelor şi utilizatorilor să opereze computerul. Până la începutul anilor 90 majoritatea componentelor care alcătuiesc un sistem de operare fuseseră create, mai puţin kernelul, inima sistemului de operare, cel care comunică direct cu componentele hardware ale calculatorului.
În 1991, în timp ce Proiectul GNU lucra la propriul lor kernel, Linus Torvalds care tocmai îşi cumparase un 386 şi se săturase de jucat Prince of Persia (după cum povesteşte prietenul său Lars Wirzenius), se apucă prin luna aprilie (ca orice hacker adevarat) să studieze cum funcţionează şi cum se poate programa calculatorul pe care tocmai şi-l cumpărase. Experimentele lui se transformă curând într-o muncă destul de serioasă pentru realizarea unui sistem de operare asemănător cu Unix care să ruleze pe un 386. În acelaşi an în iulie Linus îşi anunţă intenţiile şi în octombrie face disponibile primele surse. În 5 ianuarie 1992 Linux era deja un kernel stabil şi începe să se răspândească cu mare viteză prin întreaga lume. Totul a decurs foarte repede. Datorită faptului că proiectul GNU crease toate uneltele necesare pentru un sistem de operare, inclusiv uneletele de dezvoltare de software (compilatorul & familia), Linus s-a putut concentra asupra kernelului şi l-a adaptat pe acesta astfel încât să acomodeze aceste unelte (shell, compilator, program de compresie, etc). La început Linus a avut în vedere pentru kernelul său o licenţă un pic mai restrictivă decât licenţa folosită de GNU (GPL), adică o licenţă care să nu permitea comercializarea, dar până la urmă Linux a fost distribuit cu licenţa GPL.
Fiindcă Linux era destul de greu de distribuit şi apăruseră o grămadă de programe care rulau sub Linux (de la GNU sau chiar de la alte persoane şi proiecte care dezvoltau software liber), s-au format distribuţiile de Linux. Grupuri de persoane sau firme, s-au apucat să pună pe floppy discuri, la început, mai apoi pe CD-uri, Linux-ul împreună cu grămezi de aplicaţii, distribuite în formă binară şi uneori chiar şi cu surse. Aceast lucru a contribuit la creşterea vitezei de răspândire a Linux-ului şi la accesul către un public mai larg.
La un moment dat s-a întâmplat un lucru uimitor. Lumea a început să realizeze faptul că deşi software-ul liber fusese conceput pentru a rezolva o dilemă etică şi morală, şi marea majoritate a oamenilor vedeau în asta un regres din punct de vedere tehnic şi economic, rezultatele erau foarte bune chiar şi în aceste domenii. “Free Software” oferise un model economic care permitea realizarea de software performant într-un timp foarte scurt, de o calitate foarte bună, cu costuri foarte scăzute. În 1997 compania Netscape a hotărât să distribuie web browser-ul lor ca free software. Se ridica însă o problemă: marile companii erau nemulţumite de denumirea “free software” fiindcă putea să fie interpretată ca software gratuit, ceea ce nu era exclus dar nu era nici implicit. Aşa a apărut denumirea de Open Source.
Astăzi tot mai multe companii mari îşi arată interesul pentru Linux. După Netscape a venit Oracle şi mulţi alţii. S-a ajuns acum la situaţia în care companiile mari duc o bătălie pentru Linux, asemănătoare cu luptele duse de cavalerii din evul mediu. IBM, Sun, Novel şi mulţi alţii, fiecare se doreşte a fi campionul Linux-ului; toţi luptă în aceeaşi tabăra dar fiecare doreşte să fie “campionul”.
Totuşi, ce este Linux?
Aşa cum am spus Linux este un Sistem de Operare. O interfaţă între calculator şi programe sau utilizatori. Este un manager al resurselor calculatorului şi este cel care “ştie să vorbească” cu fiecare componentă sau sistem periferic (harddisk, floppy disc, CD, placa grafică, modem, imprimantă, placă de reţea, orice se poate “lega” la un calculator).
Mai mult, Linux este un sitem de operare bazat pe Unix, ceea ce înseamnă că moşteneşte din caracteristicile acestuia: multitasking (adică poate rula mai multe programe în acelaşi timp), multiuser (adică mai mulţi utilizatori pot folosi calculatorul în acelaşi timp sau la momente diferite, în sesiuni de lucru diferite),securitate (fiecare user are drepturi şi restricţii la folosirea tuturor resurselor puse la dispoziţie de sistemul de operare), programe specializate (unul din principiile de bază sunt că programele care alcătuiesc SO-ul trebuie să execute un singur “job”, dar acela foarte bine; problemele mai complexe vor fi realizate din înlănţuirea mai multor programe; ceea ce ne aduce la următoarea caracteristică), interoperabilitate (programele trebuie să comunice între ele, astfel încât să poată fi folosite împreună; ceea ce duce la următoarea caracteristică), respectarea standardelor (Linux este construit pe standarde, POSIX fiind unul din standardele de bază; aceast respect pentru standarde, nu apare doar în SO, ci se întinde şi la aplicaţii, Linux fiind unul din sistemele de operare cu cea mai mare interoperabilitate chiar cu alte sisteme de operare) şi în fine, portabilitate (astăzi linux rulează pe procesoare x86, Alpha, Sun SPARC şi UltraSPARC, Motorola 68000, PowerPC, PowerPC64, ARM, Hitachi SuperH, IBM S/390, MIPS, HP PA-RISC, Intel IA-64, DEC VAX, AMD x86-64 şi CRIS).
Alte caracteristici sunt scalabilitate (Linux se găseşte în aparate electronice cu utilitate casnică, PDA-uri, workstation-uri, sisteme desktop şi sisteme server), customizabil (oferă o grămadă de opţiuni şi alternative, pentru programele rulate, interfeţele folosite, şi posibilităţile de configurare).
O caracteristică foarte importantă este modul de dezvoltare distribuit, caracteristic oricărui software liber, dar probabil niciunde ajuns la asemenea proporţii ca la acest sistem de operare. Asta înseamnă că versiunile noi apar cu mare rapiditate, bug-urile se repară foarte repede (ceea ce este enorm de important când e vorba de găuri în securitatea unui sistem) şi că în general oricine este binevenit să contribuie şi să îmbunătăţească Linux-ul.
Cum folosim Linux?
Aplicaţiile pentru Linux erau iniţial foarte asemănătoare celor de pe Unix: aplicaţii ştiinţifice, baze de date, aplicaţii pentru reţele şi uneltele specifice programatorilor. Utilizatorii obişnuiţi se plângeau că interfeţele acestor aplicaţii nu sunt destul de prietenoase. În ultimii ani însă aplicaţiile de Linux s-au schimbat şi s-au făcut progrese majore spre sistemul desktop “user friendly”. Înfăţişarea Linux-ului s-a schimbat şi îmbunătăţirile continuă să apară şi să fie vizibile “de la o zi la alta”. Avem aplicaţii pentru office (AbiWord, Gnumeric, suita OpenOffice şi multe altele), aplicaţii pentru comunicare în reţea(suita Mozilla, clientul de mail şi organizator Evolution, messenger-ul Gaim, o grămadă de programe pentru Peer2Peer), aplicaţii pentru entertainment (pentru video şi DVD avem Mplayer sau Xine, pentru muzică XMMS, foarte multe jocuri de calitate ca seria Doom, seria Unreal Turnament, Civilization: Call to Power şi altele într-o listă destul de mare).
Toate acestea vin împachetate frumos pe o grămadă de CD-uri, într-o grămadă de distribuţii şi una din primele dificultăţi ale cuiva care doreşte să folosească Linux, este să-şi aleagă distribuţia.
Distribuţiile de Linux sunt comerciale (produse de companii precum RedHat, Mandrake, SuSe de la Novel, etc) sau ale unor comunităţi de voluntari (Debian, Slackware, etc). Ele se mai împart în distribuţii pentru uz general (cele de mai sus) şi distribuţii specifice unor anumite sarcini (servere, firewall, rescue, etc).
De asemenea o categorie importantă de distribuţii sunt distribuţiile live care pot rula direct de pe CD, fără să se “atingă” de harddisk-ul calculatorului. Acestea sunt cel mai convenabil mod de a încerca Linux-ul, pentru a face un “test drive”.
Dacă doriţi să încercaţi Linux (ceea ce vă recomand), vă urez succes.
vor urma alte articole
Povestea începe cu Richard Stallman programator şi cercetător la MIT. În 1971, când acesta a început să lucreze la MIT, majoritatea programelor existente puteau fi modificate, customizate şi distribuite liber între utilizatorii de computere. Asta înseamnă că dacă un utilizator nu era mulţumit de felul în care un program funcţiona, el era liber să îl modifice şi să copieze şi distribuie programele pe care le deţinea şi celorlalţi utilizatori.
Prin 1980 majoritatea software-ului era proprietar. Asta înseamnă că software-ul are proprietari, care interzic explicit colaborarea între utilizatori, care primesc dreptul de utilizare, dar nu şi cel de distribuţie sau modificare al programelor. Astfel Richard Stallman s-a văzut pus într-o situaţie în care ar fi trebuit să-şi încalce principiile morale, în cazul în care ar fi folosit programele respective. Singura soluţie pentru ieşirea din acest impas era crearea unor alternative libere la programele proprietare.
În 1983 Richard Stallman a pus bazele Proiectului GNU. Scopul acestui proiect era să creeze un sistem de operare liber, pentru că sistemul de operare este cea mai de bază componentă software dintr-un computer, cel care permite programelor şi utilizatorilor să opereze computerul. Până la începutul anilor 90 majoritatea componentelor care alcătuiesc un sistem de operare fuseseră create, mai puţin kernelul, inima sistemului de operare, cel care comunică direct cu componentele hardware ale calculatorului.
În 1991, în timp ce Proiectul GNU lucra la propriul lor kernel, Linus Torvalds care tocmai îşi cumparase un 386 şi se săturase de jucat Prince of Persia (după cum povesteşte prietenul său Lars Wirzenius), se apucă prin luna aprilie (ca orice hacker adevarat) să studieze cum funcţionează şi cum se poate programa calculatorul pe care tocmai şi-l cumpărase. Experimentele lui se transformă curând într-o muncă destul de serioasă pentru realizarea unui sistem de operare asemănător cu Unix care să ruleze pe un 386. În acelaşi an în iulie Linus îşi anunţă intenţiile şi în octombrie face disponibile primele surse. În 5 ianuarie 1992 Linux era deja un kernel stabil şi începe să se răspândească cu mare viteză prin întreaga lume. Totul a decurs foarte repede. Datorită faptului că proiectul GNU crease toate uneltele necesare pentru un sistem de operare, inclusiv uneletele de dezvoltare de software (compilatorul & familia), Linus s-a putut concentra asupra kernelului şi l-a adaptat pe acesta astfel încât să acomodeze aceste unelte (shell, compilator, program de compresie, etc). La început Linus a avut în vedere pentru kernelul său o licenţă un pic mai restrictivă decât licenţa folosită de GNU (GPL), adică o licenţă care să nu permitea comercializarea, dar până la urmă Linux a fost distribuit cu licenţa GPL.
Fiindcă Linux era destul de greu de distribuit şi apăruseră o grămadă de programe care rulau sub Linux (de la GNU sau chiar de la alte persoane şi proiecte care dezvoltau software liber), s-au format distribuţiile de Linux. Grupuri de persoane sau firme, s-au apucat să pună pe floppy discuri, la început, mai apoi pe CD-uri, Linux-ul împreună cu grămezi de aplicaţii, distribuite în formă binară şi uneori chiar şi cu surse. Aceast lucru a contribuit la creşterea vitezei de răspândire a Linux-ului şi la accesul către un public mai larg.
La un moment dat s-a întâmplat un lucru uimitor. Lumea a început să realizeze faptul că deşi software-ul liber fusese conceput pentru a rezolva o dilemă etică şi morală, şi marea majoritate a oamenilor vedeau în asta un regres din punct de vedere tehnic şi economic, rezultatele erau foarte bune chiar şi în aceste domenii. “Free Software” oferise un model economic care permitea realizarea de software performant într-un timp foarte scurt, de o calitate foarte bună, cu costuri foarte scăzute. În 1997 compania Netscape a hotărât să distribuie web browser-ul lor ca free software. Se ridica însă o problemă: marile companii erau nemulţumite de denumirea “free software” fiindcă putea să fie interpretată ca software gratuit, ceea ce nu era exclus dar nu era nici implicit. Aşa a apărut denumirea de Open Source.
Astăzi tot mai multe companii mari îşi arată interesul pentru Linux. După Netscape a venit Oracle şi mulţi alţii. S-a ajuns acum la situaţia în care companiile mari duc o bătălie pentru Linux, asemănătoare cu luptele duse de cavalerii din evul mediu. IBM, Sun, Novel şi mulţi alţii, fiecare se doreşte a fi campionul Linux-ului; toţi luptă în aceeaşi tabăra dar fiecare doreşte să fie “campionul”.
Totuşi, ce este Linux?
Aşa cum am spus Linux este un Sistem de Operare. O interfaţă între calculator şi programe sau utilizatori. Este un manager al resurselor calculatorului şi este cel care “ştie să vorbească” cu fiecare componentă sau sistem periferic (harddisk, floppy disc, CD, placa grafică, modem, imprimantă, placă de reţea, orice se poate “lega” la un calculator).
Mai mult, Linux este un sitem de operare bazat pe Unix, ceea ce înseamnă că moşteneşte din caracteristicile acestuia: multitasking (adică poate rula mai multe programe în acelaşi timp), multiuser (adică mai mulţi utilizatori pot folosi calculatorul în acelaşi timp sau la momente diferite, în sesiuni de lucru diferite),securitate (fiecare user are drepturi şi restricţii la folosirea tuturor resurselor puse la dispoziţie de sistemul de operare), programe specializate (unul din principiile de bază sunt că programele care alcătuiesc SO-ul trebuie să execute un singur “job”, dar acela foarte bine; problemele mai complexe vor fi realizate din înlănţuirea mai multor programe; ceea ce ne aduce la următoarea caracteristică), interoperabilitate (programele trebuie să comunice între ele, astfel încât să poată fi folosite împreună; ceea ce duce la următoarea caracteristică), respectarea standardelor (Linux este construit pe standarde, POSIX fiind unul din standardele de bază; aceast respect pentru standarde, nu apare doar în SO, ci se întinde şi la aplicaţii, Linux fiind unul din sistemele de operare cu cea mai mare interoperabilitate chiar cu alte sisteme de operare) şi în fine, portabilitate (astăzi linux rulează pe procesoare x86, Alpha, Sun SPARC şi UltraSPARC, Motorola 68000, PowerPC, PowerPC64, ARM, Hitachi SuperH, IBM S/390, MIPS, HP PA-RISC, Intel IA-64, DEC VAX, AMD x86-64 şi CRIS).
Alte caracteristici sunt scalabilitate (Linux se găseşte în aparate electronice cu utilitate casnică, PDA-uri, workstation-uri, sisteme desktop şi sisteme server), customizabil (oferă o grămadă de opţiuni şi alternative, pentru programele rulate, interfeţele folosite, şi posibilităţile de configurare).
O caracteristică foarte importantă este modul de dezvoltare distribuit, caracteristic oricărui software liber, dar probabil niciunde ajuns la asemenea proporţii ca la acest sistem de operare. Asta înseamnă că versiunile noi apar cu mare rapiditate, bug-urile se repară foarte repede (ceea ce este enorm de important când e vorba de găuri în securitatea unui sistem) şi că în general oricine este binevenit să contribuie şi să îmbunătăţească Linux-ul.
Cum folosim Linux?
Aplicaţiile pentru Linux erau iniţial foarte asemănătoare celor de pe Unix: aplicaţii ştiinţifice, baze de date, aplicaţii pentru reţele şi uneltele specifice programatorilor. Utilizatorii obişnuiţi se plângeau că interfeţele acestor aplicaţii nu sunt destul de prietenoase. În ultimii ani însă aplicaţiile de Linux s-au schimbat şi s-au făcut progrese majore spre sistemul desktop “user friendly”. Înfăţişarea Linux-ului s-a schimbat şi îmbunătăţirile continuă să apară şi să fie vizibile “de la o zi la alta”. Avem aplicaţii pentru office (AbiWord, Gnumeric, suita OpenOffice şi multe altele), aplicaţii pentru comunicare în reţea(suita Mozilla, clientul de mail şi organizator Evolution, messenger-ul Gaim, o grămadă de programe pentru Peer2Peer), aplicaţii pentru entertainment (pentru video şi DVD avem Mplayer sau Xine, pentru muzică XMMS, foarte multe jocuri de calitate ca seria Doom, seria Unreal Turnament, Civilization: Call to Power şi altele într-o listă destul de mare).
Toate acestea vin împachetate frumos pe o grămadă de CD-uri, într-o grămadă de distribuţii şi una din primele dificultăţi ale cuiva care doreşte să folosească Linux, este să-şi aleagă distribuţia.
Distribuţiile de Linux sunt comerciale (produse de companii precum RedHat, Mandrake, SuSe de la Novel, etc) sau ale unor comunităţi de voluntari (Debian, Slackware, etc). Ele se mai împart în distribuţii pentru uz general (cele de mai sus) şi distribuţii specifice unor anumite sarcini (servere, firewall, rescue, etc).
De asemenea o categorie importantă de distribuţii sunt distribuţiile live care pot rula direct de pe CD, fără să se “atingă” de harddisk-ul calculatorului. Acestea sunt cel mai convenabil mod de a încerca Linux-ul, pentru a face un “test drive”.
Dacă doriţi să încercaţi Linux (ceea ce vă recomand), vă urez succes.
vor urma alte articole
eci- junior
- Numarul mesajelor : 13
Data de inscriere : 11/10/2007
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
In ajutorul celor care vor sa inceapa sa foloseasca Linux, dar nu stiu ce distributie sa foloseasca, aici aveti un test care va ajuta, e si in limba romana: http://www.desktoplinux.com/articles/AT3269115798.html
Al|n- Admin
- Numarul mesajelor : 808
Varsta : 52
Location : Nu unde as vrea...
Data de inscriere : 11/10/2007
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
MultumescAl|n a scris:In ajutorul celor care vor sa inceapa sa foloseasca Linux, dar nu stiu ce distributie sa foloseasca, aici aveti un test care va ajuta, e si in limba romana: http://www.desktoplinux.com/articles/AT3269115798.html
Al|n- Admin
- Numarul mesajelor : 808
Varsta : 52
Location : Nu unde as vrea...
Data de inscriere : 11/10/2007
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
eu am avut aproape 1 an linux si am fost foarte multumit de el(merg filmele porno perfect )....dar acuma mi-am bagat din nou windows ca cu linuxu nu puteam sa fac uploud la download si merge de rupe asfaltu ....bine acuma ca si windowsu are cateva buguri ar trebui sa vb cu aia de la microsoft sa le spun niste buguri care le-am descoperit eu ...deci rupe carbonu
marioaraXXL- junior
- Numarul mesajelor : 14
Data de inscriere : 12/11/2007
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
tu pentru filme porno tzi`ai bagat linux`ul?marioaraXXL a scris:eu am avut aproape 1 an linux si am fost foarte multumit de el(merg filmele porno perfect )....dar acuma mi-am bagat din nou windows ca cu linuxu nu puteam sa fac uploud la download si merge de rupe asfaltu ....bine acuma ca si windowsu are cateva buguri ar trebui sa vb cu aia de la microsoft sa le spun niste buguri care le-am descoperit eu ...deci rupe carbonu
Ligy- membru fondator
- Numarul mesajelor : 594
Varsta : 32
Location : n`am
Data de inscriere : 19/10/2007
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
idligy a scris:tu pentru filme porno tzi`ai bagat linux`ul?marioaraXXL a scris:eu am avut aproape 1 an linux si am fost foarte multumit de el(merg filmele porno perfect )....dar acuma mi-am bagat din nou windows ca cu linuxu nu puteam sa fac uploud la download si merge de rupe asfaltu ....bine acuma ca si windowsu are cateva buguri ar trebui sa vb cu aia de la microsoft sa le spun niste buguri care le-am descoperit eu ...deci rupe carbonu
HAHAHA =)))))))))) " upload la download " =))))
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
ATENŢIE MARE LA EXPRIMARE. ACESTA ESTE UN FORUM DECENT.marioaraXXL a scris:izi u nu rade....ca bag p*** in download si se face upload...si apoi rupe carbonu
Victoria- membru fondator
- Numarul mesajelor : 38
Varsta : 46
Data de inscriere : 28/10/2007
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
marioaraXXL tind sa cred ca ai o mica problema....cred ca lipsa isi spune cuvantul......
amelia- membru fondator
- Numarul mesajelor : 122
Data de inscriere : 12/10/2007
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
Nici eu nu as fi spus-o mai bine... ma faceti sa ma simt mandru...amelia a scris:marioaraXXL tind sa cred ca ai o mica problema....cred ca lipsa isi spune cuvantul......
Al|n- Admin
- Numarul mesajelor : 808
Varsta : 52
Location : Nu unde as vrea...
Data de inscriere : 11/10/2007
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
Deci Linuxul e bun pt filme PORNO sa intzeleg....astept si alte pareri
Ultima editare efectuata de catre in Mier 21 Noi 2007 - 19:55, editata de 1 ori
Emanuel- membru fondator
- Numarul mesajelor : 712
Varsta : 32
Location : Într-un sat măricel, un oraş forţat.
Data de inscriere : 16/10/2007
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
1. prin a fi moderator nu inseamna ca poti da close asha cum vrei tu. fiecare are dreptul sa isi exprime parerea. daca omul e needucat si asha stie el mai bine asha a zis. tu ziceai candva sa nu judecam si sa incercam sa ii educam. ai renuntat asha repede la ideea aia ? sau ai realizat ca viatza nu e asha roz cum o credeai ?Emanuel a scris:pacat ca nu is moderatot si aici ca avea CLOSE,daca intra parintii unui copil?face crize (poate ala viseaza ca,copilu lui ii sfant).........noi sa fim sanatosi
2. parintii isi dau seama cine esti si cum te comporti cu altii dintr`o singura privire, te`au crescut si te`au educat. chiar daca uneori te mai lasa sa iti faci de cap, sa crezi ca tu esti cel mare si tare ei vor sti mereu cine esti tu cu adevarat si cand vor crede de cuviinta vor discuta cu tine sau te vor certa ( depinde de caracterul fiecaruia) si vor incerca sa te duca pe calea cea dreapta... dar retine, nu vei fi mereu sub aripa lor protectoare si daca nu iei in seama ce iti spun ei acum intr`o buna zii o sa regreti... prin asta nu zic ca tre sa faci tot ce zic ei, dar tre sa te gandesti si la ideea care ti`au dat`o ei, si chiar daca nu acum intr`o buna zii macar sa incerci sa faci si ce te`au sfatuit ei...
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
Multumesc domn profesor..
amelia- membru fondator
- Numarul mesajelor : 122
Data de inscriere : 12/10/2007
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
Red_Light parca vorbesti din *** Omul cat traieste invata si tot.....moare Vorbeste si tu serios macar....sau gandeste inainte sa post3zi ceva in genu asta...sa fim seriosi akma putin....Daca vrei sa discuti de filme porno sau virusi faci un forum 4PornMovies sau ceva in genu Dar Ok e Linuxul bun pt filme porno zice Marioara XXL daca vor mai fi faze mai clare sa le iei apararea
Sa zicem ca ai dreptate........
Sa zicem ca ai dreptate........
Emanuel- membru fondator
- Numarul mesajelor : 712
Varsta : 32
Location : Într-un sat măricel, un oraş forţat.
Data de inscriere : 16/10/2007
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
ce ai zis tu nu are nici o legatura cu ce am zis eu. probabil nu ai inteles ce am zis eu. mai citeste odata poate o sa intelegi. nu vorbeam din ***, vorbeam f serios, si nu ma mai lua cu faze de astea ca pot sa iti dau lectii in orice materie. mai maturizeaza`te, ca sa poti sa spui cu adevarat ca aparatul tau de P***t se numeste p***.Emanuel a scris:Red_Light parca vorbesti din *** Omul cat traieste invata si tot.....moare Vorbeste si tu serios macar....sau gandeste inainte sa post3zi ceva in genu asta...sa fim seriosi akma putin....Daca vrei sa discuti de filme porno sau virusi faci un forum 4PornMovies sau ceva in genu Dar Ok e Linuxul bun pt filme porno zice Marioara XXL daca vor mai fi faze mai clare sa le iei apararea
Sa zicem ca ai dreptate........
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
...................
Limbaj demn de un forum decent ai 10 la multe materii poate dar eu nu's tocilar vreau sa intzeleg mai mult decat sa invatz apropo te ambalezi usor imi zici cand intri in a5a?
marioaraXXL a scris:izi u nu rade....ca bag p*** in download si se face upload...si apoi rupe carbonu
Limbaj demn de un forum decent ai 10 la multe materii poate dar eu nu's tocilar vreau sa intzeleg mai mult decat sa invatz apropo te ambalezi usor imi zici cand intri in a5a?
Ultima editare efectuata de catre in Mier 21 Noi 2007 - 20:31, editata de 2 ori
Emanuel- membru fondator
- Numarul mesajelor : 712
Varsta : 32
Location : Într-un sat măricel, un oraş forţat.
Data de inscriere : 16/10/2007
Re: De citit inainte de a intreba ce distributie de Linux sa fol
Nu stiu ce sa spun de tine Emanuel, fi si tu mai decent, ce crezi ca daca folosesti cuvintele cenzurate inseamana ca arata frumos. Te rog cenzureaza-ti vocabularul. Multumesc!
Subiecte similare
» Lucruri Interesante,de citit...
» distributii de Linux
» Cine credeti ca va ,,ceda'' Windows Sau Linux?
» distributii de Linux
» Cine credeti ca va ,,ceda'' Windows Sau Linux?
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
|
|