Stema Romaniei- fara ardeleni?

As vrea sa va supun atentiei un subiect care ma deranjeaza demult- lipsa reprezentarii romanilor pe stema actuala a Romaniei. Voi prezenta mai pe larg in materialul de mai jos:


Românii transilvăneni nu sunt reprezentaţi heraldic pe stema României. Celor cuprinşi de patimi şi orgolii naţionale, acest lucru li s-ar părea de neacceptat. Specialiştii au explicaţii şi le susţin cu argumente istorice.

Acvila, soarele, luna şi cele şapte cetăţi de pe sigiliul Casei Bathory reprezintă acum Transilvania pe Stema României

Sigilii de familie

Spre deosebire de Ţara Românească şi Moldova, Transilvania nu a avut stemă proprie până în secolul al XVII-lea. Voievozii transilvăneni foloseau sigilii cu steme de familie pe documentele emise de cancelariile lor.

"Pe la 1580, de exemplu, casa Bathory a adăugat la stema familiei, care cuprindea acvila, soarele şi luna, şi cele şapte cetăţi care reprezentau saşii din Transilvania (foto - n.r.)", spune Livia Călian, specialist în heraldică la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj.

Blazonul Ardealului

În 1659, în Dieta Transilvaniei, reprezentanţii ungurilor, ai saşilor şi ai secuilor au stabilit blazonul Ardealului. Acesta cuprindea patru embleme: un vultur înjumătăţit, cu capul spre dreapta - simbol al nobilimii ardelene, soarele şi semiluna - simbol al secuilor, precum şi cele şapte turnuri - simbol al saşilor.

Românii, nefiind recunoscuţi ca şi naţiune, nu aveau simboluri heraldice şi, deci, nu erau reprezentaţi pe blazonul Ardealului.

Mai în glumă, mai în serios, istoricii clujeni spun că "dacă l-ai fi scos atunci pe ţăranul român la defilare, ar fi avut drept emblemă o opincă în vârful furcii".

Stema Mariei Tereza

În timpul împărătesei Maria Tereza, Transilvania a fost ridicată la rangul de Mare Principat şi, în 1765, i s-a stabilit oficial stema, prin diplomă solemnă aprobată de împărăteasă. "Vorba aia, ţara arde şi baba se piaptănă. Turcii erau călare pe ei, şi ei făceau steme", spune, amuzată, Livia Călian.

Pe stema oficială s-au păstrat cele trei simboluri heraldice ale naţiunilor privilegiate, cărora li s-a adăugat acvila bicefală austriacă încoronată, având stema princiară aşezată pe piept.

Nici de data aceasta românii nu au fost reprezentaţi, deşi, involuntar, culorile alese pe această stemă au fost roşu, galben şi albastru. Ele aveau să devină culori naţionale româneşti abia la 1848.

Încercare fără succes

La 1848, revoluţionarii români au încercat să găsească simboluri heraldice pentru naţiunea majoritară a Ardealului. Proiectul aprobat de Comitetul Naţional - condus de episcopul Andrei Şaguna şi de Simion Bărnuţiu - nu a primit aprobarea cancelariei de la Viena.

Ulterior, după 1867, când Transilvania a fost încorporată Ungariei, stema provinciei nu a mai fost folosită în mod oficial.
Click pentru a mari

Tot fără ardeleni

În 1918, o dată cu Marea Unire, s-a pus necesitatea unei reprezentări heraldice care să corespundă noii realităţi politice.

Astfel, pe stema regală (foto) s-a hotărât ca Basarabia şi Bucovina să fie incluse în reprezentarea Moldovei, iar Banatul să fie cuprins în reprezentarea Olteniei. De asemenea, Crişana şi Marmureşul s-au considerat încoroporate în stema Transilvaniei decretată de Maria Tereza.

Stema a fost aprobată în 1921 şi a fost înlăturată de pe steaguri abia de regimul comunist. În 1992, Parlamentul României a votat noua stemă a ţării, pe care Transilvania este reprezentată tot de stema din 1765 (a Mariei Tereza).

Astfel, românii transilvăneni nu sunt nici acum reprezentaţi pe stema propriului stat naţional.

Leii lui Mihai Viteazu

Există un moment în istoria României în care se presupune că românii transilvăneni au fost reprezentaţi pe stemă. După Unirea Principatelor, Mihai Viteazu a întocmit un însemn sigiliar care conţinea simbolurile reunite ale Ţării Româneşti (acvila), Moldovei (bourul) şi Transilvaniei (doi lei).

Pecetea s-a conservat doar în trei exemplare. Specialiştii încă nu s-au pus de acord ce reprezintă leii: Transilvania şi, implicit, românii care o locuiau, sau emblema personală a lui Mihai Viteazu.

SEMNIFICAŢIA ÎNSEMNELOR HERALDICE DE PE ACTUALA STEMĂ

13 Februarie 2004


*
Vulturul de aur cruciat simbolizează dinastia Basarabilor, nucleul în jurul căruia a fost organizată Ţara Românească. Vulturul este, de asemenea, un simbol al latinităţii.

*
Scutul pe care stă vulturul este de azur, simbolizând cerul.

*
Vulturul ţine în gheare însemnele suveranităţii: un sceptru şi o sabie. Sceptrul îl reprezintă pe Mihai Viteazul, iar sabia, pe Ştefan cel Mare.

Stânga sus: Stema Ţării Româneşti - un vultur ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, cu un soare de aur la dreapta şi o lună nouă de aur la stânga

Dreapta sus: Stema Moldovei - un bour negru cu o stea între coarne, un trandafir cu cinci petale în partea dreapta şi o semilună la stânga, ambele de argint.

Stânga jos: Stema Banatului şi Olteniei - deasupra valurilor, un pod galben cu două arce de boltă (simbolizând podul peste Dunăre al împăratului roman Traian), de unde iese un leu de aur ţinând un paloş în laba din dreapta, faţă.

Dreapta jos: Stema Transilvaniei - un vultur negru cu gheare de aur, ce are la dreapta un soare de aur, iar la stânga o semilună de argint; dedesubt - şapte turnuri crenelate. Stema actuală a României are inclusă stema Transilvaniei, aşa cum a fost ea aprobată de cancelaria vieneză în 1765.

La mijloc, jos: Stema Dobrogei - pe fond de azur: doi delfini afrontaţi, dispuşi cu capul in jos.



Stema Transilvaniei din 1765, stabilită de împărăteasa Maria Tereza. Se observă cele trei simboluri heraldice ale naţiunilor "privilegiate" - vulturul, soarele, semiluna şi turnurile - cărora li s-a adăugat acvila bicefală austriacă încoronată, pe pieptul căreia era aşezată stema princiară. Stema din 1765 se regăseşte practic nemodificată pe actula stemă a României.
Click pentru a mari

Stema de la 1848

Stema propusă de paşoptişti (foto) cuprindea silueta unei femei dace, ce reprezenta geniul naţiunii. Ea ţinea în mâna dreaptă o seceră, iar în cea stângă, un steag de legiune romană cu iniţialele D.F. (Dacia Felix). În partea dreaptă a femeii se afla un vultur cu o coroană de laur în cioc, iar în cea stângă, un leu. Acest element era introdus de paşoptişti în stema veche, între acvila înjumătăţită şi cele 7 cetăţi. Modelul fusese luat de pe reversul unei monede bătute în monetăria locală de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa, în timpul împăratului Marcus Iulius Philippus.

"În heraldica românească, se consideră că acvila e de sorginte romană. Maghiarii au preluat-o ca un simbol propriu. Putem considera vulturul din stema Transilvaniei ca fiind românesc."
Evident, astept parerile voastre pe aceasta tema.

.........Mai mult de ,,ce sa fac io'' nu zice nimeni dar daca zicea asa si haiducii lu Pintea si oastea lu' Stefan ....ce sa facem noi daca vin vin....de asta nu s-a schimbat stema ca nu avem pik de implicare

Stema asta a fost concepută în pripă și nu au respectat adevărul istoric. Cea mai potrivită reprezentare ar fi fost în felul următor: bourul cu cap auriu(nu negru) cu stea și fundal roșu aprins.. acoperim astfel toată Moldova pînă peste Nistru dar și Maramureșul istoric,că doar de acolo vine odată cu Dragoș și Bogdan din Cuhea. Vulturul(acvila) cu cruce ortodoxă în clonț care acoperă tot neamul (încă din antichitatea tracică, nu numai latinitatea). Doi lei afrontați care să reprezinte Oltenia(deși n-a fost niciodată prezentă separat în heraldica Țării Românești)Crișana și Ardealul,chiar și Banatul -dar mai puțin acel pod căcăcios care de fapt simbolizează moartea unei tradiții statale locale și impunerea alteia noi..deci un mare NO,NO,NO.Leii lui Mihai Viteazul ar trebui completați cu o coroană antică deasupra(cum avea stema Olteniei pe net)care sugerează independența statală antică(dacică) și o sabie între acești lei-adică o romphaie tracică ca cea de pe Columnă(că tot era un simbol dacic al libertății)ca simbol al luptei milenare pentru libertate. Ultima, dar nu și cea din urmă, e partea maritimă care logic e reprezentată prin doi delfini specifici Mării Negre, dar eu i-aș orienta în sus, că doar spre mai bine sperăm, nu invers . Actuala stemă a Transilvaniei e total anapoda: turul este o "cioră" de stepă iar cele șapte cetăți ale sașilor e de domeniul trecutului(nici măcar nu mai avem sași). Era să uit cel mai important simbol: coroană Independenței române din 1877 pusă sus deasupra scutului mare. În concluzie, stema ar arăta cam așa: bourul moldav dreapta sus, acvila stînga sus, delfinii dreapta jos și leii afrontați stînga jos. Eu m-am gîndit și la timoceni că-s destul de mulți și sper să intre odată în cadrul statului nostru, de aceea ar trebui ca-n viitor să păstrăm doar acvila mare iar în careul liber din interior să punem un simbol sudic(bufnița sau mistrețul timocean,dar fără săgeată în frunte că pare ceva..sinucigaș ). Sceptrul lui Mihai Viteazul și sabia lui Ștefan rămîn cum sînt, că-s foarte potrivite. Îmi plac enorm leii ce încadrau stema cînd România era regat, cu coama lor foarte bogată ce-i asemăna oarecum cu leii de pe stema Georgiei de azi(oare s-au inspirat de la noi?)..adică leii balcanici din antichitate, care mai sînt prezenți doar în Maroc și India(e același leu din tradiția biblică cu Samson). Aici sînt cîteva surse : http://stemaromaniei.wordpress.com/2009/04/20/traditie-heraldica-romaneasca-moldova/ aici: http://olteniaistorica.blogspot.com/2009/07/stema-olteniei.html , http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Stema_Mihai_Viteazul.jpg , http://rizescu-atlanthenian-personal.blogspot.com/2009/05/stema-romanilor-din-tribalia.html , http://ro.altermedia.info/cealalta-romanie/totul-despre-romanii-din-timoc-iv-2_2328.html

Felicitari Toader pentru post.
Se vede ca esti pasionat de istorie si ca ai citit mult in acest domeniu.

Am căutat să citesc cît mai multe asupra subiectului pentru că mă pasionează istoria, bașca că sînt și ardelean. Parcă toți șefii de stat și toți heraldiștii au avut amnezie totală pînă acum. În primul rînd nu ceri concursul unor urmași de nemeși să redacteze stema, e clar că vor urmări interesul lor(acel nemernic Sebestyén), în al doilea rînd nu se inventează aleatoriu steme/simboluri pentru provincii ocupate sau impuse samavolnic de străini(ca Basarbia, Bucovina, Oltenia etc)..discuția e mai corect punctată aici: http://www.dacoromania19.go.ro/nr45/memoriul_stema_iredentismul.htm E o babilonie totală în România asta, parcă sîntem un laborotor de testat prostii: legionarism, comunism bolșevic, revoluția din 1989 cu implicarea vestului și estului(Cartianu), mineriadele, reguli imbecile de gramatică(nici o, nicio) și scriere cu  la mijloc și Î la început și final(de parcă nu avem principiul fonetic deja). Azi dacă deschizi pe posturile tv(ale tuturor mogulilor cu dosare penale) explodezi cîtă manipulare grosolană se încearcă..Doamne ferească să intre Diaconescu în politică, ăsta pune un O mare pe steag și rezolvă toate dilemele .În sfîrșit, divaghez prea mult; ca o ultimă completare la stema de mai sus era chiar frumoasă o deviză ca cea a pașoptiștilor de la 1848: Dreptate și Frăție..cît de necesară ar fi azi!